Acizii graşi polinesaturaţi Omega-3: ce sunt şi de ce sunt imoportanţi

Cu siguranţă că în cercurile de părinţi, sau pe forumuri, pe internet, aţi auzit, citit sau discutat pe tema atât de popularilor acizi graşi Omega-3. 

 

În acest articol vom trece în revistă câteva lucruri simple şi importante pe marginea acestui subiect.

A devenit o modă să consumăm alimente care conţin acizi graşi Omega 3, fără să ştim însă prea multe lucruri despre proprietăţile miraculoase ale acestor lipide. 

  

Cei mai importanţi acizi graşi polinesaturaţi de tip Omega-3 sunt acidul EPA (acid eicosapentaenoic) şi  DHA-ul.Aceştia sunt acizii structurali principali ai creierului, care se găsesc în mod special în cortexul cerebral, în membranele centrelor de comunicaţie sinaptice, în mitocondrii şi fotoreceptorii retinei.

Însă, în ciuda importanţei cruciale pe care o are, acest acid de tip Omega-3 nu poate fi sintetizat în organism.

Astfel, primim această substanţă miraculoasă încă dinainte de a veni pe lume. Încă din pântecele mamei, fătul primeşte DHA de la mamă, prin placentă. 

Este foarte important deci, ca mama, datorită faptului că transferă o mare parte din cantitatea de DHA către făt, să se preocupe de alimentarea organismului cu o cantitate suficientă de acizi graşi de acest tip.

Creierul unui nou-născut este alcătuit din 50% până la 60% lipide şi acesta este motivul pentru care el are nevoie de acizi graşi poli-nesaturaţi pentru a se dezvolta. Aceştia permit formarea neuronilor şi intervin în transportul glucozei, principalul carburant al creierului. Bebeluşii prematuri necesită o atenţie sporită, dat fiind faptul că aceştia nu au rezerve lipidice.

După naştere urmează perioada de alăptare, pe parcursul căreia nevoia de acid Omega-3 a nou-născutului este asigurată de laptele matern.

Pentru situaţiile în care bebeluşii nu sunt alăptaţi la sân, marii producători au dezvoltat formule de lapte îmbogăţite cu Omega-3, tocmai pentru a uşura munca mamelor şi pentru ca toţi micuţii să se bucure de beneficiile acestor acizi graşi, fără disconforturi.

După vârsta de 1 an, se poate pune în mâncarea bebeluşului ulei de rapiţă sau de nucă, cum ar fi în mâncărurile gen piure. Nu e însă obligatoriu, pentru că laptele de continuare conţine elementele necesare.

De la 18 luni la 3 ani, se recomandă o porţie mică de peşte gras (cu pielea albastră) pe săptămână , mixat în piureul de cartofi sau în mâncare cu broccoli.

În etapa 2-3 ani, dacă micuţul dvs. consumă lapte şi produse lactate, speciale pentru creştere, nu trebuie să vă îngrijoraţi pentru lipsa acizilor graşi. Continuaţi să îi daţi o porţie de peşte gras pe săptămână şi uleiuri vegetale în mâncarea preferată.

Vârsta maturităţii creierului copilului mic este în jurul vârstei de 3 ani. De acum puteţi să îi oferiţi peşte gras (somon, cod, ton, sardine, macrou), crustacee, seminţe de in, nuci, conopidă, broccoli, varză, spanac, soia, alge, seminţe de floarea soarelui, cât de des puteţi. 

O altă variantă de a asigura necesarul de Omega 3 pentru copilul dvs. ar fi administrarea de suplimente alimentare.